Rhamnus alpina

À prupositu di Wikipedia
Rhamnus alpina
Rhamnus alpina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rhamnaceae
Genaru Rhamnus
Nomu binuminali
Rhamnus alpina
Carl Linnaeus, 1753

Rhamnus alpina hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Rhamnaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rhamnus alpina hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di i Rhamnaceae. Si tratta d'un arbustu scascianti chì pò aghjunghja un'altezza da 2 à 4 metri. I so casci sò uvali, dintati annantu à i bordi è d'un verdi vivu. I fiora di Rhamnus alpina sò chjuchi, di culori giaddu virdicciu, ragruppati in gaspi. I frutti sò baghi di culori neru à maturità.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rhamnus alpina hè urighjinariu di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari di l'Alpi, di i Pirenei è di i Carpazi. Omu u trova ancu in certi parti di l'Asia, tali u Caucasiu è a Siberia uccidentali. 'Ssa pianta prifirisci i terri calcarii è i zoni assuliati, ma pò ancu crescia in cundizioni più adumbrati.

Rhamnus alpina hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rhamnus alpina hè una pianta dioica, ciò chì significheghja ch'eddi esistini individui masci è individui femini. L'impullinazioni hè par u più assicurata da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da i fiora ricchi di nettaru. I frutti sò cunsumati da l'aceddi, chì sparguglieghjani i graneddi à traversu i so escrementi, cuntribuiscendu cusì à a prupagazioni di a spezia.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rhamnus alpina hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Frangula alpina è Rhamnus frangula subsp. alpina. 'Ssi sinonimi sò usati da certi butanisti par disignà 'ssa pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Rhamnus alpina hè cunsidaratu com'è una spezia di cuncernu par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'attività umani, tali u sfruttamentu furistieru è l'urbanisazioni, ani caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni in numarosi righjoni. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja 'ssa pianta, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]