Ranunculus trichophyllus

À prupositu di Wikipedia
Ranunculus trichophyllus
Ranunculus trichophyllus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Ranunculus
Nomu binuminali
Ranunculus trichophyllus
Carl Linnaeus, 1753

Ranunculus trichophyllus hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus trichophyllus hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si caratterizeghja da i so casci verdi è frastagliati, chì sò cuparti à pela fini è dolci. I fiora di 'ssa spezia sò di piccula taglia, d'un biancu puru è pussedini numarosi pitali. I piccioli di a pianta sò smilzi è poni aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus trichophyllus hè una spezia largamenti sparta in Auropa, in Asia è in America subrana. Omu a trova par u più in i loca umiti, tali i paduli, i fiumiceddi è i lavi. 'Ssa pianta hè adattata à i climi timparati è pò risista à tampiraturi rilativamenti freti.

Ranunculus trichophyllus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus trichophyllus hè una pianta acquatica chì cresci in ambienti ricchi di nutrimenti. Si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi chì si sparghjini in a terra. A fiuritura hà locu di branu è d'istatina, quandu i cundizioni sò favurevuli. I fiora attirani l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì cuntribuiscini à a ripruduzioni di a spezia.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus trichophyllus hè ancu cunnisciutu sottu à u nomu scentificu di Batrachium trichophyllum. Frà i sinonimi di 'ssa spezia, si trova Ranunculus aquatilis var. trichophyllus è Ranunculus trichophyllus var. chaixii.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus trichophyllus hè una spezia abbastanza cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, par via di l'urbanisazioni è di l'inguinamentu di l'acqua, pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si sviluppa, cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni è quidda di l'ecusistemi chì ni dipendini.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]