Ranunculus repens

À prupositu di Wikipedia
Ranunculus repens
Ranunculus repens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Ranunculus
Nomu binuminali
Ranunculus repens
Carl Linnaeus, 1753

Ranunculus repens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus repens hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli pasciulanti, pudendu aghjunghja insin'à 1 metru di lunghezza, è i so fogli verdi è lucenti, divisi in trè lobi. I fiora di 'ssa spezia sò di piccula taglia, d'un biancu lampanti, è si ragruppani in infiuriscenzi terminali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus repens hè urighjinariu d'Auropa, ma s'hè largamenti spartu in numarosi righjoni di u mondu. Omu u trova in particulari in America subrana, in Asia è in Australia. 'Ssa pianta affizziuneghja particularamenti i terri umiti, tali i pratulini, i paduli è i bordi di corsi d'acqua.

Ranunculus repens hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus repens hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so piccioli pasciulanti chì emettini radichi avvintivi. Eppuri, pò ancu ripraducia si par via di graneddi. A fiuritura hà locu di branu è d'istatina, attirendu numarosi insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus repens apparteni à u genaru Ranunculus. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Ranunculus repens var. pleniflorus è Ranunculus repens var. pleniflorus f. pleniflorus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus repens hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni criscenti. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si sviluppa, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]