Pulicaria vulgaris

À prupositu di Wikipedia
Pulicaria vulgaris
Pulicaria vulgaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Pulicaria
Nome binuminale
Pulicaria vulgaris
Filippo Parlatore, 1850

Pulicaria vulgaris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria vulgaris hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò opposte, lineare è appena dentate annantu à i bordi. I fiori, di culore giallu vivu, sò ragruppati in capulini è appariscenu da ghjunghju à sittembre. I capulini sò circundati da brattee verde è sò cumposti da fiori tubulari in u centru è di fiori ligulati in periferia.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria vulgaris hè originaria d'Europa è d'Asia occidentale. Omu a trova per u più in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i terreni abbandunati. Hè ancu prisente in certe rigione d'America suprana induv'ella hè stata introdutta.

Pulicaria vulgaris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. Pò ancu diffonde si per via di rizomi, furmendu cusì culonie dense. Pulicaria vulgaris hè una spezia piuniera, capace à culunizà prestu e terre disturbate. Hè adattata à e terre ricche di nutrimenti è tullereghja e cundizione di sicchina.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria vulgaris hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Gnaphalium vulgare, Pulicaria dysenterica è Pulicaria dysenterica var. vulgaris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria vulgaris hè cunsiderata cum'è una spezia cumuna è largamente sparta. Ùn hè micca attualmente minacciata è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, per causa di a so capacità à culunizà prestu e terre disturbate, pò diventà invadente in certi ecusistemi fragili. Hè dunque impurtante di surviglià a so prupagazione è di piglià misure apprupriate s'ellu hè necessariu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]