Pulicaria dysenterica

À prupositu di Wikipedia
Pulicaria dysenterica
Pulicaria dysenterica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Pulicaria
Nome binuminale
Pulicaria dysenterica
Filippo Parlatore, 1850

Pulicaria dysenterica hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria dysenterica hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 80 centimi. E casce sò strette, lineare è disposte di manera opposta longu à u picciolu. I fiori gialli, di piccula taglia, sò ragruppati in capulini è formanu infiuriscenze terminale. I frutti sò achenii, di forma lungarina, cuntinendu un granellu solu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè largamente sparta in Europa, in Asia occidentale è in Africa suprana. Omu a trova per u più in e pratuline umite, i paduli, i bordi di i corsi d'acqua è e zone umite. Hè ancu prisente in e rigione muntose, sinu à un'altitudine di 2000 metri.

Pulicaria dysenterica hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria dysenterica hè una pianta adatta à i mezi umiti. Si sviloppa in i terre ricche di materia organica è tullereghja bè e terre appena acide. Hè capace à resiste à i periodi di sicchina grazia à e so radiche prufonde. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Pulicaria dysenterica hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Pulicaria vulgaris, Pulicaria vulgaris var. dysenterica è Pulicaria vulgaris subsp. dysenterica.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Pulicaria dysenterica ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induve 'ssa pianta si trova, cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]