Populus tremula

À prupositu di Wikipedia
Populus tremula
Populus tremula
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malpighiales
Famiglia Salicaceae
Genaru Populus
Nomu binuminali
Populus tremula
Carl Linnaeus, 1753

Populus tremula hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Salicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Populus tremula hè un arburi scascianti appartinendu à a famiglia di i Salicaceae. Si distingui da a so curteccia liscia è grisgiccia, chì diventa più roza incù l'ità. I casci di Populus tremula sò di forma triangulari è pussedini una marghjina dintata. Sò verdi d'istatina è pigliani una bedda tinta mentri u vaghjimu. I fiora di Populus tremula sò ragruppati in tramuli pindenti, appariscendu di branu innanzi à l'apparsa di i casci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Populus tremula hè urighjinariu di l'emisferu nordu, è a so ripartizioni si stendi annantu à parti assà di l'Auropa, di l'Asia è di l'America subrana. Omu u trova par u più in i righjoni timparati, ind'eddu prifirisci i terri umiti è beddi assiccati. Hè à spessu prisenti in i furesti misti, i zoni ripariennes è l'arici furistieri.

Populus tremula hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Populus tremula hè un arburi à crescita rapita, pudendu aghjunghja un'altezza da 20 à 30 metri. Pussedi un sistemu di radichi stesu, ciò chì li parmetti di risista à i venti forti. L'impullinazioni di Populus tremula hè assicurata da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu di u piobbu trema hè Populus tremula. Hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma, tali Populus alba var. tremula è Populus tremuloides. 'Ssi noma sò à spessu usati com'è sinonimi par disignà 'ssa spezia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Populus tremula hè una spezia rilativamenti cumuna è largamenti sparta. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a digradazioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di u sfruttamentu furistieru è di a cunvirsioni di i terri pà l'agricultura. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà prisirvà 'ssa spezia è mantena a so diversità genetica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]