Plegadis falcinellus

À prupositu di Wikipedia
Plegadis falcinellus
Plegadis falcinellus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Pelecaniformes
Famiglia Threskiornithidae
Generu Plegadis
Nome binuminale
Plegadis falcinellus
Carl Linnaeus, 1766

Plegadis falcinellus hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di i Threskiornithidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Plegadis falcinellus hè un acellu acquaticu di a famiglia di i Threskiornithidae. Hè di taglia media, misurendu trà 48 è 66 cm di longa, per una largura da 80 à 105 cm. U so piumaghju hè per u più neru, incù riflessi verdi è rossi, è una fina striscia bianca di tondu à a pelle facciale bughja. U so bizzicu longu è incurvatu hè caratteristicu di a so spezia.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Plegadis falcinellus hè una spezia cusmopolita, prisente annantu à tutti i cuntinenti eccituatu l'Australia è di l'Antarticu. A so distribuzione hè eppuru discuntinua, incù pupulazione isulate l'une da l'altre. Omu a ritrova per u più in e zone umite, in particulare i paduli saliti, i lochi fangosi è i risaghji.

Plegadis falcinellus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Plegadis falcinellus hè un acellu gregariu, campendu in culonie pudendu cuntà parechje centinare d'individui. Si ciba per u più d'insetti, di crustacei è di molluschi ch'ellu trova sundendu a fanga incù u so longu bizzicu. Nichja di regula in l'arburi o l'arbusti, custruiscendu un nidu à forma di piattaforma à parte si da rami è di casce. A femina face trà 3 è 5 ovi, chì sò incubati da i dui parenti mentre circa 21 ghjorni. I ghjovani chettanu u nidu à l'età da 3 à 4 simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Plegadis falcinellus hè statu discrittu per a prima volta da Carl von Linné in u 1766.

Certi sinonimi di Plegadis falcinellus inchjudenu : Falcinellus igneus; Ibis falcinellus; Tantalus falcinellus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Plegadis falcinellus hè attualmente classificatu cum'è una spezia di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, e so pupulazione sò in calata in certe rigione di u mondu, per causa di a distruzzione di u so ambiente è di a polluzione. Hè impurtante di pruteghje e zone umite induv'ellu campa stu acellu è di riduce a polluzione di l'acque per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]