Plantago lagopus

À prupositu di Wikipedia
Plantago lagopus
Plantago lagopus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Pinopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Generu Plantago
Nome binuminale
Plantago lagopus
Carl Linnaeus, 1753

Plantago lagopus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Plantaginaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Plantago lagopus hè una spezia di pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. 'Ssa pianta prisenta una rusetta basale di casce lanceulate, misurendu di regula trà 5 è 15 centimi di longu. E casce sò caratterizate da a so tessitura piluta è a so orlatura dentata. I piccioli fiurali, chì ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi, portanu infiuriscenze in spighe dense cumposti da fiurarelli bianchi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Plantago lagopus hè originariu di e rigione timperate di l'emisferu nordu. Omu u trova per u più in Europa, in Asia è in America suprana. 'Ssa pianta cresce in una varietà d'ambienti, tali e pratuline, i pasciali, l'arici di fureste è e zone disturbate.

Plantago lagopus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Plantago lagopus hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da maghju à aostu, è i fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu grazia à i peli setosi chì circondanu e capsule. 'Ssa pianta hè ancu capace à prupagà si per via di rizomi suttarranii, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Plantago lagopus hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciutu sottu à altre sinonimi, tali Plantago media è Plantago eriopoda.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Plantago lagopus ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè largamente spartu in a so area di ripartizione è hè capace à culunizà sfarenti tipi d'ambienti. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]