Pilosella officinarum

À prupositu di Wikipedia
Pilosella officinarum
Pilosella officinarum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Pilosella
Nomu binuminali
Pilosella officinarum
Sébastien Vaillant, 1754

Pilosella officinarum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Pilosella officinarum hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I casci basali sò à forma di spatula, mentri chì i casci picciulaghji sò più stretti è lanceulati. I fiora giaddi, ragruppati in capulini, sò carattaristichi di 'ssa spezia.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Pilosella officinarum hè urighjinaria d'Auropa, ma s'hè ancu sparta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana è in Australia. Prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i pasciali è l'arici di i furesti. 'Ssa pianta hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba invadenti par causa di a so capacità à culunizà prestu di vasti zoni.

Pilosella officinarum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Pilosella officinarum si ripraduci par u più in via vegetativa grazia à i so stuloni suttarranii. Eppuri, pò ancu pruducia i graneddi chì sò spargugliati da u ventu. 'Ssa pianta hè adattata à cundizioni ambiintali varii è pò sopravviva in i terri povari in nutrimenti. Hè ancu risistenti à a sicchina è pò tullarà tampiraturi estremi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Pilosella officinarum hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in u 1753. Hè stata classificata in u genaru Hieracium prima di essa riclassata in u genaru Pilosella. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Hieracium pilosella è Hieracium officinarum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Pilosella officinarum hè cunsidarata com'è una spezia di cuncernu in certi righjoni par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'attività umani tali l'agricultura intinsiva è l'urbanisazioni ani caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà prisirvà 'ssa pianta è pruteghja a so biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]