Phagnalon sordidum

À prupositu di Wikipedia
Phagnalon sordidum
Phagnalon sordidum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Phagnalon
Nome binuminale
Phagnalon sordidum
Ludwig Reichenbach, 1831

Phagnalon sordidum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Phagnalon sordidum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò lineare, strette è appena pilose, misurendu circa 2 à 5 centimi di longu. I fiori sò ragruppati in capulini, di culore giallu pallidu à biancastru, è sò circundate da brattee pilose. I capulini sò disposti in infiuriscenze terminale, furmendu una gaspa cumpatta.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Phagnalon sordidum hè originariu di e rigione mediterranie, in particulare da u sudu di l'Europa, di l'Africa Nordu è Mediu Oriente. Omu u trova per u più in e pratuline secche, e culline rucciose è e pendite assuliate. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi caldi è asciutti, è pò resiste à cundizione di sicchina.

Phagnalon sordidum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Phagnalon sordidum hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, è i fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita relativamente lenta è pò furmà toppi densi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Phagnalon sordidum hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Phagnalon rupestru. Appartene à u generu Phagnalon, chì cumprende à l'incirca 30 spezie scumpartute per u più in Europa è in Africa suprana. 'Ssu generu fattu parte di a famiglia di l'Asteraceae, chì ragruppa numerose piante à fiori, tale e mergherite è i radichji.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Phagnalon sordidum hè cunsideratu cum'è una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta si trova, cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]