Persicaria capitata

À prupositu di Wikipedia
Polygonum capitatum
Polygonum capitatum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Polygonaceae
Generu Polygonum
Nome binuminale
Polygonum capitatum
Francis Buchanan-Hamilton, 1825

Polygonum capitatum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Polygonaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Polygonum capitatum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si distingue da e so fiurarelli rusulati ragruppati in spighe densi è attundati, furmendu cusì un'infiuriscenza caratteristica. E casce di 'ssa pianta sò di regula ovale è di culore verde.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè originaria d'Asia, più precisamente di China è di u Giappone. Hè stata introdutta in altre rigione di u mondu, in particulare in Europa è in America suprana, induv'ella s'hè naturalizata in certe rigione. Omu a trova per u più in e zone umite, e pratuline è l'arici di fureste.

Polygonum capitatum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Polygonum capitatum hè una pianta vivace chì si prupaga per u più per via di i so rizomi suttarranii. Pò ancu riproduce si per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o da l'acqua. 'Ssa pianta priferisce e terre umite è ricche di materia organica. Hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre appena acide o neutre.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Polygonum capitatum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi scentifiche, tali Persicaria capitata. 'Ssu sinonimu hè imprudatu in certe classifiche tassunomiche alternative.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Polygonum capitatum ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, pò diventà invadente in certe rigione induv'ella hè stata introdutta. U so putenziale di crescita rapida è a so capacità à furmà culonie dense ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie indigene, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque impurtante di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ella hè cunsiderata cum'è una pianta invadente.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]