Pedi puddinu

À prupositu di Wikipedia
U pedi puddinu
Armeria multiceps
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Apiales
Famiglia Apiaceae
Genaru Anthriscus
Nomu binuminali
Anthriscus cerefolium
Linnaeus, 1753
U pedi puddinu

U Pedi puddinu (o Pede pullinu) (Anthriscus cerefolium) hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Apiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U pedi puddinu hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Apiaceae. Hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. 'Ssa pianta aghjunghji di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I so piccioli sò smilzi, cavi è appena pilosi. I casci sò verdi, finamenti frastagliati è disposti di manera altirnata longu à u picciolu. I fiora, di culori biancu, sò ragruppati in cucculi cumposti è appariscini di branu. I frutti sò picculi graneddi uvali di culori brunu chjaru.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U pedi puddinu hè largamenti spartu in Auropa, in Asia uccidentali è in Africa subrana. Cresci par u più in i pratulini, l'arici di furesti, i giardini è i zoni cultivati. 'Ssa pianta hè ancu cultivata in /di numarosi/numarosu paesi pà i so casci arumatichi apradati in cucina.

U pedi puddinu hè prisenti in Corsica ed hè cumunu.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu Anthriscus cerefolium hè statu attribuitu à 'ssa pianta da u butanistu svidesu Carl von Linné in u 1753. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Chaerophyllum cerefolium, Scandix cerefolium è Cerefolium anthriscus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U pedi puddinu ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata. A so larga ripartizioni giugrafica è a so capacità à adattà si à diffarenti ambienti li cunfariscini una certa risilienza faccia à i pirturbazioni ambiintali. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è u sfruttamentu eccessivu di i so pupulazioni salvatichi pudariani rapprisintà minacci putinziali à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ecusistemi induva 'ssa pianta si trova è di prumova a so cultura durevuli pà assicurà a so cunsirvazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]