Patecca

À prupositu di Wikipedia
A pastecca
Citrullus lanatus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Division Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordin Violales
Famiglia Cucurbitaceae
Genaru Citrullus
Nome binuminale
Citrullus lanatus
Linnaeus, 1753

A Pastecca (o Patecca) (Citrullus lanatus) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Cucurbitaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Citrullus lanatus hè una pianta di a famiglia di e Cucurbitaceae. Si tratta d'una pianta erbacea annuale chì produce frutti carnati è suchjosa. E pastecche sò di regula di forma tonda o ovale, incù una pelle spessa è verde cumpurtendu fasce più chjare. A carne di a pastecca hè di culore rossu vivu è cuntene numerose granelli neri.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A pastecca hè originaria d'Africa, induv'ella cresce à u statu selvaticu in e rigione calde è aride. Hè avale largamente cultivata in numerose rigione di u mondu, in particulare in America suprana, in Europa, in Asia è in Australia. E cundizione ideale per a cultura di a pastecca sò un clima caldu è assuliatu, è ancu una terra bellu assiccatu.

Citrullus lanatus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A pastecca hè una pianta chì si sviloppa prestu è pò aghjunghje una taglia cunsiderevule. Pussede di grande casce verde è palmate, chì aiutanu a pianta à coglie a luce di u sole per a fotosintesi. I fiori di a pastecca sò di piccula taglia è di culore giallu pallidu. Sò inamacati da l'ape è altri insetti.

I frutti di a pastecca sò produtti à parte da i fiori femine di a pianta. Ogni fruttu cuntene numerose granelli, chì sò spergugliati quandu u fruttu si scumpone. I granelli di pastecca sò adattati à a dispersione da l'animali, chì sò circundate da una polpa inzuccherata è attraente.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu di a pastecca hè Citrullus lanatus. Hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Citrullus vulgaris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A pastecca hè una pianta largamente cultivata è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, certe varietà di pastecca ponu esse minacciate per causa di a perdita d'ambiente è di a cuncurrenza incù altre culture. Hè impurtante di prisirvà a diversità genetica di e varietà di pastecca, cù u fine di garantisce a so resistenza à e malatie è à i cambiamenti ambientali. Sforzi sò ancu svolti per promove pratiche agricule durevule è riduce l'usu di pesticidii in a cultura di a pastecca.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]