Ornithopus perpusillus

À prupositu di Wikipedia
Ornithopus perpusillus
Ornithopus perpusillus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Ornithopus
Nomu binuminali
Ornithopus perpusillus
Carl Linnaeus, 1753

Ornithopus perpusillus hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ornithopus perpusillus hè una piccula pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Misura di regula trà 5 è 15 centimi d'altura. I so piccioli sò smilzi è pasciulanti, incù casci cumposti da trè fuglioli uvali. I fiora sò chjuchi è bianchi, ragruppati in gaspi densi. I frutti sò vaini corti è pilosi cuntinendu unu o dui graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Ornithopus perpusillus hè urighjinariu d'Auropa, ma omu u trova ancu in Asia uccidentali è in Africa subrana. Cresci par u più in i pratulini, i prata asciutti è i terri rinosi. 'Ssa pianta hè adattata à i climi mediterranii è prifirisci i zoni assuliati.

Ornithopus perpusillus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Ornithopus perpusillus hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, è i fiora sò inamacati da l'insetti. I graneddi sò spargugliati da u ventu o l'animali. 'Ssa pianta hà a particularità di furmà nudusità annantu à i so radichi, ciò chì li parmetti di fissà l'azotu atmusfericu è d'impradà lu com'è fonti d'elementi nutritivi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ornithopus perpusillus hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Ornithopus compressus, Ornithopus compressus var. perpusillus, Ornithopus compressus subsp. perpusillus. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Ornithopus perpusillus hè una pianta abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i prata asciutti induva 'ssa pianta cresci. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni naturali è a sinsibilisazioni di u publicu, sò nicissarii par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]