Ononis variegata

À prupositu di Wikipedia
Ononis variegata
Ononis variegata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Ononis
Nome binuminale
Ononis variegata
Carl Linnaeus, 1753

Ononis variegata hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Ononis variegata hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò alterne, cumposte da trè fogliole ovale à lanceolate, d'una lunghezza da 2 à 5 centimi. I fiori, di culore rusulatu à purpureu, sò ragruppati in gaspe terminale. Ogni fiore misura à l'incirca 1,5 centimu di longu è pussede un caliciu tubulare è una curolla à forma di farfalla.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Ononis variegata hè una spezia largamente sparta in Europa, da u sudu di a Scandinavia insin'à a penisula iberica. Omu a trova ancu in Africa suprana, in particulare à u Maroccu è in Algeria. 'Ssa pianta affizziuneghja l'ambienti asciutti è assuliati, tali e pratuline, i scarsali è e dune custiere.

Ononis variegata hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Ononis variegata hè una pianta adatta à e terre povere è belle assiccate. Pussede radiche girante chì li permettenu di coglie i nutrimenti in prufundità. 'Ssa spezia hè ancu capace à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù e batterie di u generu Rhizobium. I fiori di Ononis variegata sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Ononis variegata hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Ononis spinosa var. variegata, Ononis variegata subsp. spinosa, Ononis spinosa subsp. variegata. 'Ssi sinonimi rispechjanu e variazione morfulogiche è geugrafiche ossirvate in senu à 'ssa spezia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Ononis variegata hè una spezia relativamente cumuna è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione particulare. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta hè prisente cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]