Netta rufina

À prupositu di Wikipedia
L'anatra capirossa
Netta rufina
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Anseriformes
Famiglia Anatidae
Generu Netta
Nome binuminale
Netta rufina
Peter Simon Pallas, 1773

L' anatra capirossa (Netta rufina) hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'Anatidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'anatra capirossa hè una grande anatra ciuttadore, misurendu circa 50 à 65 cm di longu, incù una largura da 85 à 95 cm. U so piumaghju prisenta un dimorfismu sissuale marcatu.

U masciu adultu hà a testa è u collu d'un rossu lampante, cuntrastendu incù u senu neru è u spinu brunu scuru. U so bizzicu hè rossu vivu incù un'estremità nera, è e so zampe sò russicce.

A femina hè bruniccia in l'inseme, incù a testa è u collu più chjari ch'è u spinu. U so bizzicu hè dinù grisgiognu incù un'estremità nera.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'anatra capirossa hè una spezia migratrice chì inguerna in Africa è in Asia Suttana, è si riproduce in Europa, in Asia occidentale è in Africa suprana.

In Europa, hè prisente per u più in a rigione mediterrania, ma pò dinù riproduce si in certe zone di u sudu è di u livante di u cuntinente.

L'anatra capirossa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

L'anatra capirossa hè un acellu acquaticu chì campa in i lavi, i stagni, i paduli è l'estuarii. Si ciba per u più di piante acquatiche, ma pò dinù cunsumà invertebrati è picculi pesci.

Nichja in a vegetazione densa à u cantu di l'acqua, è a femina face di regula 6 à 10 ovi. L'incubazione dura circa 28 ghjorni, è i ghjovani anitrini sò capace à nutà da a so nascita.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

L'anatra capirossa hè stata discritta scentificamente per a prima volta in 1773 da u naturalistu tedescu Peter Simon Pallas. U so nome scentificu hè Netta rufina, chì significheghja anatra rossa in latinu.

Hè dinù stata chjamata in i tempi : Anas rufina (Pallas, 1773).

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

L'anatra capirossa hè classificata cum'è spezia di preoccupazione minore da l'Unione Internaziunale per a Cunsirvazione di a Natura (UICN).

Eppuru, e so pupulazione anu cunnisciutu una calata impurtante in certi rigione, in particulare in Europa. A distruzzione di u so ambiente è a caccia sò e principale minacce pisendu annantu à 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]