Myoporum insulare

À prupositu di Wikipedia
Myoporum insulare
Myoporum insulare
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Scrophulariaceae
Generu Myoporum
Nome binuminale
Myoporum insulare
Robert Brown, 1810

Myoporum insulare hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Scrophulariaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Myoporum insulare hè una spezia d'arbustu appartinendu à a famiglia di e Scrophulariaceae. Stu arbustu hè originariu di e rigione custiere d'Australia, in particulare di a Nuvella Gallia Suttana, di u Queensland è di l'Australia Occidentale. Si distingue da a so apparenza attraente è a so capacità à adattà si à cundizione ambientale varie.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Myoporum insulare hè largamente spartu u longu di e coste australiane, induv'ellu cresce in e dune di rena, e scugliere custiere è e zone rucciose. Omu u trova ancu in certe isule di u Pacificu. Stu arbustu hè stata introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in California, in Africa suttana è in mare Terraniu.

Myoporum insulare hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Myoporum insulare hè un arbustu persistente chì pò aghjunghje un'altezza da 4 à 6 metri. E so foglie sò spesse, dure è di forma ovale, incù un culore verde scuru lampante. I fiori, chì appariscenu di veranu è d'istate, sò chjuchi è bianchi, ragruppati in gaspe. Sò suvitate da frutti carnuti di culore purpureu cuntinendu picculi granelli.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Myoporum insulare hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Myoporum acuminatum, Myoporum insulare var. acuminatum è Myoporum insulare var. australe.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Myoporum insulare hè cunsideratu cum'è una spezia invadente in certe rigione induv'ellu hè stata introduttu. A so crescita rapida è a so capacità à adattà si à sfarenti tipi di terre è di climi ponu caghjunà una cuncurrenza incù e spezie indigene. In certe rigione, misure di cuntrollu sò messe in piazza per limità a so prupagazione è prisirvà a biodiversità lucale.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]