Muscari armeniacum

À prupositu di Wikipedia
Muscari armeniacum
Muscari armeniacum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asparagales
Famiglia Asparagaceae
Generu Muscari
Nome binuminale
Muscari armeniacum
John Gilbert Baker, 1878

Muscari armeniacum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asparagaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Muscari armeniacum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asparagaceae. Si caratterizeghja da i so fiori à forma di campanelle, ragruppati in gaspe dense è pendente. I fiori sò di culore turchinu vivu, qualchì volta incù sfumature di viulinu o di biancu. E casce sò lineare è strette, di culore verde scuru.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Originaria di e rigione muntose di l'Asia occidentale, Muscari armeniacum hè largamente sparta in i paesi di u attondu mediterraniu. Omu a trova in particulare in Armenia, in Turchia, in Grecia, in Italia è in Francia. Cresce per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e zone pitricose.

Muscari armeniacum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Muscari armeniacum hè una pianta bulbosa chì fiurisce di veranu. Si riproduce per u più per via di a divisione di i bulbi, ma pò ancu produce i granelli. I fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu germinà in cundizione favurevule.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Muscari armeniacum appartene à u generu Muscari, chì ragruppa à l'incirca 40 spezie di piante bulbose. Frà i sinonimi di Muscari armeniacum, omu trova Hyacinthus armeniacus è Leopoldia armeniaca.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Muscari armeniacum hè una pianta currentemente cultivata cum'è pianta ornamentale in i giardini. Hè apprizziata per i so fiori coluriti è u so profume dillicatu. Eppuru, in u so ambiente naturale, pò esse minacciata da a distruzzione di u so ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e pupulazione selvatiche di 'ssa spezia prutighjendu e zone naturale induv'ella cresce è prupiziendu a so cultura rispunsevule.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]