Mercurialis annua

À prupositu di Wikipedia
Mercurialis annua
Mercurialis annua
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Mercurialis
Nome binuminale
Mercurialis annua
Carl Linnaeus, 1753

Mercurialis annua hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Euphorbiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Mercurialis annua hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si distingue da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò opposte, ovale è dentate, d'un culore verde vivu. I fiori, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenze discrete è verdicce. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Mercurialis annua hè originaria d'Europa, ma s'hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in e zone timperate è subtrupicale. Cresce in e pratuline, l'arici di fureste, i giardini è i terreni abbandunati. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà prestu ambienti novi.

Mercurialis annua hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Mercurialis annua hè una pianta monoica, ciò chì significheghja ch'è ella porta à tempu fiori masci è fiori femine annantu à listessu individuu. L'impullinazione hè per u più assicurata da u ventu. I granelli sò spergugliati da diversi meccanismi, tali u ventu, l'animali o l'acqua. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò fiurisce da u veranu insin'à l'auturnu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Mercurialis annua appartene à u generu Mercurialis, chì cumprende altre spezie simile. Certi sinonimi usati per designà 'ssa pianta sò Mercurialis ambigua è Mercurialis annua var. ambigua.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Mercurialis annua hè cunsiderata cum'è una spezia cumuna è largamente sparta. Ùn hè micca attualmente minacciata, ma certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale. Hè impurtante di prisirvà e pratuline è l'arici di fureste induve 'ssa pianta si sviloppa, cù u fine di mantene a so biodiversità è u so rollu eculogicu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]