Melica ciliata

À prupositu di Wikipedia
Melica ciliata
Melica ciliata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Melica
Nomu binuminali
Melica ciliata
Carl Linnaeus, 1753Taxon author not found

Melica ciliata hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Melica ciliata hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura trà 30 è 80 cm d'altura è pussedi fogli liniari è piani, misurendu trà 5 è 15 cm di lunghezza. L'infiuriscenzi sò spighi leni, misurendu trà 5 è 15 cm di lunghezza, cumposti da fiora ermafruditi. I fiora sò di culori verdi o viulettu è misurani trà 2 è 3 mm di lunghezza. I frutti misurani trà 2 è 3 mm di lunghezza.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Melica ciliata hè una spezia endemica di l'Auropa, prisenti in i righjoni muntosi di u centru è sudu di u cuntinenti. Hè prisenti in l'Alpi, i Pirenei, i Carpazi, i Balcani è i muntagni di a penisula iberica. Cresci in i pratulini alpini, i prata asciutti è i furesti chjari.

Melica ciliata hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Melica ciliata hè una pianta vivaci chì fiurisci da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. 'Ssa spezia hè adattata à cundizioni di terri varii, ma priferi i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. Pò ancu tullarà l'ombra parziali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Melica ciliata hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svizzaru Albrecht von Haller in u 1768. Hè stata classificata in u genaru Melica, chì cumprendi à l'incirca 150 spezii di pianti arbacei. Melica ciliata hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Melica ciliata subsp. ciliata, Melica ciliata subsp. alpina, Melica ciliata subsp. carpathica, Melica ciliata subsp. iberica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Melica ciliata hè una spezia prutetta in parechji paesi auropei, in particulari in Francia, in Italia è in iSpagna. Hè minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali, par via di l'urbanisazioni, di l'agricultura intinsiva è di u sfruttamentu furistieru. A frammintazioni di i so pupulazioni hè ancu un fattori di risicu par a sopravvivenza di a spezia. Misuri di cunsirvazioni sò missi in piazza pà pruteghja i pupulazioni di Melica ciliata, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a prisirvazioni di a biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]