Medicago sativa

À prupositu di Wikipedia
Medicago sativa
Medicago sativa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Medicago
Nomu binuminali
Medicago sativa
Carl Linnaeus, 1753

Medicago sativa hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago sativa, cumunamenti chjamata luserna cultivata, hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Hè carattarizata da piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 90 centimi. I so fogli sò cumposti da trè fuglioli uvali è dintati, d'un culori verdi chjaru. I fiora di a luserna sò di culori viulinu pallidu à turchinu è sò ragruppati in gaspi densi. I frutti sò vaini cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A luserna cultivata hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, ma hè oghji largamenti cultivata in u mondu sanu. Hè particularamenti sparta in i righjoni timparati è subtrupicali. Omu a trova à spessu in i pratulini, i pasciali è i campi cultivati.

Medicago sativa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A luserna cultivata hè una pianta perenna chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi. Pò ancu ripraducia si par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. A pianta hà una crescita rapita è pò aghjunghja a so piena maturità in solu uni pochi di mesa. Hè capaci à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù battirii di u genaru Rhizobium, ciò chì ni faci una pianta mori benefica par a terra.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A luserna cultivata hè scintificamenti cunnisciuta sottu u nomu di Medicago sativa. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Medicago media, Medicago falcata, Medicago caerulea, Medicago coerulea, Medicago intermedia, Medicago lupulina, Medicago media var. falcata, Medicago media var. lupulina, Medicago media var. sativa.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A luserna cultivata hè una pianta largamenti cultivata è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Hè apradata com'è pianta furagera pà u bistiamu, par via di a so altu valori nutritivu. Di più, hè ancu usata in l'agricultura biulogica par via di a so capacità à fissà l'azotu atmusfericu è à migliurà a firtilità di a terra.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]