Medicago praecox

À prupositu di Wikipedia
Medicago praecox
Medicago praecox
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Medicago
Nomu binuminali
Medicago praecox
Augustin-Pyramus de Candolle, 1813

Medicago praecox hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago praecox, ancu cunnisciuta sottu à u nomu cumunu di luserna prumaticcia, hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da i piccioli rampicanti è casci trigugliati, tipichi di i pianti di a famiglia di i liguminosi. I fiora di Medicago praecox sò di culori giaddu vivu è ragruppati in gaspi densi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma hè stata intradutta in numarosi righjoni di u mondu par causa di i so prubità furageri è di a so capacità à fissà l'azotu atmusfericu. Omu a trova par u più in i pratulini, i pasciali è i zoni disturbati tali i bordi di stradonu.

Medicago praecox hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Medicago praecox hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Hà una crescita rapita è pò fiuriscia da a so primu annu di vita. L'impullinazioni hè assicurata da l'insetti, tali l'abbi, chì sò attratti da u nettaru di i fiora. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'intarmidiariu di l'animali chì si cibani di i parti di a pianta.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Medicago praecox hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Medicago littoralis è Medicago marineti. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà pupulazioni spicifichi di Medicago praecox chì erani cunsidarati com'è spezii distinti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Medicago praecox ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, a so cunsirvazioni hè impurtanti par via di u so rollu eculogicu è di i so utilisazioni putinziali. In quant'è pianta fissatrici d'azotu, cuntribuisci à arricchiscia i terri è à migliurà a firtilità di l'ecusistemi. Di più, hè usata com'è pianta furagera par u bistiamu in numarosi righjoni di u mondu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è a cuncurrenza incù altri spezii poni affittà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]