Medicago marina

À prupositu di Wikipedia
Medicago marina
Medicago marina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Medicago
Nomu binuminali
Medicago marina
Carl Linnaeus, 1753

Medicago marina hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago marina, ancu cunnisciuta sottu u nomu di luserna marina, hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si distingui da i so piccioli rampicanti è i so fogli cumposti, chì sò furmati di trè fuglioli uvali. I fiora di 'ssa spezia sò di culori giaddu vivu è ragruppati in gaspi densi. I frutti sò vaini appena curvati cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago marina hè urighjinaria di i righjoni custieri di u mari Tarraniu, di l'Atlanticu è di u mari Neru. Omu a trova par u più annantu à i marini di rena, i duni è i salini. 'Ssa pianta hè bè adatta à l'ambienti custieri, ind'edda pò tullarà cundizioni di salinità elevata è i terri povari in nutrimenti.

Medicago marina hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Medicago marina hè una pianta perenna chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Pò ancu prupagà si da i so piccioli rampicanti, furmendu cusì culonii densi. 'Ssa spezia hà sviluppatu l'adattamenti par sopravviva in ambienti custieri difficiuli, in particulari una capacità à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù battirii di u genaru Rhizobium. 'Ssa capacità li parmetti di pruspirà in i terri povari in nutrimenti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Medicago marina hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Medicago littoralis, Medicago maritima è Medicago citrina. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà pupulazioni spicifichi di luserna marina, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di Medicago marina.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago marina hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è edda possi essa minacciata lucalamenti par causa di a distruzzioni di u so ambienti da l'urbanisazioni è u sviluppu custieri, hè di regula sparta è abundanti in a so aria di ripartizioni. Eppuri, hè impurtanti di surviglià i pupulazioni di luserna marina è di pruteghja i so ambienti par assicurà a so cunsirvazioni à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]