Medicago arborea

À prupositu di Wikipedia
Medicago arborea
Medicago arborea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Medicago
Nomu binuminali
Medicago arborea
Carl Linnaeus, 1753

Medicago arborea hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago arborea hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. 'Ssa pianta vivaci arbustiva si distingui da u so portu rittu è i so fogli cumposti, furmati di trè fuglioli uvali è dintati. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in gaspi terminali è appariscini di branu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago arborea hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni custieri è l'isuli di u mari Tarraniu, è ancu in certi parti di l'Africa subrana. Hè ancu statu intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in Australia è in America subrana.

Medicago arborea hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Medicago arborea hè una pianta adatta à i climi mediterranii, ind'edda cresci in i terri beddi assiccati è assuliati. Hè capaci à risista à i periudi di sicchina grazia à i so radichi fondi è à a so capacità à fissà l'azotu atmusfericu. 'Ssa spezia ghjoca un rollu impurtanti in a fissazioni di l'azotu in a terra, ciò chì difatti una pianta benefica pà l'agricultura.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Medicago arborea apparteni à u genaru Medicago, chì ragruppa parechji spezii di pianti arbacei è arbustivi. Hè calchì volta disignata da i sinonimi siguenti : Medicago arborea var. arborea, Medicago arborea var. prostrata è Medicago arborea var. typica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Medicago arborea ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, certi pupulazioni lucali poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni naturali ind'si trova, sò nicissarii pà prisirvà 'ssa spezia è mantena a so biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]