Medicago arabica

À prupositu di Wikipedia
Medicago arabica
Medicago arabica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Medicago
Nomu binuminali
Medicago arabica
Carl Linnaeus, 1753

Medicago arabica hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago arabica hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò cumposti da trè fuglioli uvali è dintati, d'un culori verdi scuru. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò vaini curvati, cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago arabica hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, in particulari di u Maroccu, di l'Algiria è di a Tunisia. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Auropa, d'Asia è d'Africa subrana. 'Ssa pianta cresci par u più in i pratulini, i pasciali è i zoni pitricosi.

Medicago arabica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Medicago arabica hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali chì cunsumani i vaini. 'Ssa spezia hè bè adatta à i cundizioni aridi è pò sopravviva in i terri povari in nutrimenti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Medicago arabica hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di Medicago minima. Hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu francesu Jean-Baptiste Lamarck in u 1792. 'Ssa spezia faci parti genaru Medicago, chì cumprendi numarosi altri spezii di pianti arbacei.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago arabica ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni ed hè capaci à adattà si à diffarenti tipi d'ambienti. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]