Malus pumila

À prupositu di Wikipedia
Malus pumila
Malus pumila
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Malus
Nomu binuminali
Malus pumila
Philip Miller, 1768Moritz Balthasar Borkhausen, 1803

A mela cumuna (Malus pumila) hè una spezia d'arburi chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè una spezia d'arburi fruttivu appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Hè urighjinariu d'Asia cintrali ed hè largamenti cultivatu in u mondu sanu par i so frutti diliziosi è nutritivi. A mela cumuna hè un arburi scascianti chì pò aghjunghja un'altezza da 5 à 12 metri. I so fogli sò uvali è dintati, di culori verdi. I fiora di a mela cumuna sò bianchi o rusulini è appariscini di branu, innanzi à l'apparsa di i casci. I frutti sò meli, chì poni varià in taglia, in forma è in culori sicondu a varietà.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè urighjinaria d'Asia cintrali, ma hè avali cultivatu in numarosi righjoni di u mondu. Hè particularamenti sparta in Auropa, in America subrana è in Asia. I climi timparati sò i più favurevuli à a so cultura, bench'è edda possi ancu essa cultivata in righjoni più freti o più caldi, siont'è a varietà.

Malus pumila hè prisenti è cultivata in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè un arburi à fiuritura prumaticcia. I so fiora sò inamacati da l'abbi è d'altri insetti, ciò chì parmetti a furmazioni di i frutti. I meli sò falsi frutti, chì sò i parti carnuti di u ricittaculu fiurali chì si sviloppani par furmà u fruttu. I graneddi si trovani indrentu à u fruttu è sò spargugliati da l'animali chì cunsumani i meli. A mela cumuna hà una lungività di à l'incirca 30 à 40 anni, bench'è edda possi viva più à longu in cundizioni favurevuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu di a mela cumuna hè Malus pumila. Hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali Pyrus malus. Certi sinonimi cumuni inchjudini Malus communis è Malus sylvestris. 'Ssi noma sò à spessu usati par disignà i varietà salvatichi o micca cultivati di a mela cumuna.

I termini Malus pumila è Malus domestica sò à spessu apradati pà disignà a mela è i so frutti. Esisti eppuri una piccula diffarenza trà i dui termini. Malus pumila disignava à l'urighjina a mela di Paradis, una forma debuli è à debuli crescita di Malus domestica. Inveci, Malus domestica disegna a mela cumuna, chì hè un picculu arburi aghjunghjendu 5 à 12 metri di parti supiriori è pruducendu i meli ch'omu trova currintamenti in i suparmarcati.

Malgradu 'ssa distinzioni, i dui noma sò stati largamenti usati par tutti i formi di meli di frutteta, è calchì volta dinò pà u so principali genitori bastardu. In riassuntu, Malus domestica hè un cumplessu geneticamenti eterogenu d'urighjina ibrida varievuli, chì a so apparenza stiriori hè in grandi parti quidda di Malus sieversii, u so antinatu bastardu. Cusì, bench'è eddu ci fussi una piccula diffarenza in l'intentu uriginali di i termini, sò à spessu usati l'unu o l'altru di modu equivalenti in a pratica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè una spezia largamenti cultivata è ùn hè micca cunsidaratu com'è minacciatu. Eppuri, certi varietà anziani o lucali poni essa in priculu par causa di a perdita di biudiversità agricula. A cunsirvazioni di 'ssi varietà hè impurtanti par prisirvà a diversità genetica di i meli mansi. Sforzi sò fatti par cullittà, cunsirvà è ducumintà 'ssi varietà cù u fini di prisirvà u so patrimoniu geneticu unicu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]