Lythrum portula

À prupositu di Wikipedia
Lythrum portula
Lythrum portula
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Myrtales
Famiglia Lythraceae
Generu Lythrum
Nome binuminale
Lythrum portula
Carl Linnaeus, 1753

Lythrum portula hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Lythraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Lythrum portula hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Lythraceae. Si distingue da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò opposte, lanceulate è appena dentate annantu à i bordi. I fiori, di culore rusulatu à purpureu, sò ragruppati in gaspe terminale dense. Ogni fiore prisenta sei petali è sei stamine.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Lythrum portula hè originaria d'Europa, induv'ella hè prisente in numerosi paesi, in particulare in Francia, in Spagna, in Italia è in Germania. Omu a trova ancu in Asia, in particulare in Russia è in China. 'Ssa pianta affizziuneghja e zone umite, tale i paduli, e sponde di i corsi d'acqua è e pratuline inundevule.

Lythrum portula hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Lythrum portula hè una pianta acquatica o meza acquatica, adatta à i mezi umiti. Si sviloppa in e terre ricche di materia organica è tullereghja cundizione di debule luminusità. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori, tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è l'acqua, prupiziendu cusì a culunisazione di nuvelli ambienti.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Lythrum portula hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Peplis portula, Peplis lythroides è Peplis portulacastrum. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma sò oramai cunsiderati cum'è obsoleti.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Lythrum portula hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare in raghjone di l'assiccamentu di e zone umite per l'agricultura o l'urbanisazione. Hè dunque impurtante di prisirvà 'ssi mezi per assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia è mantene a biodiversità di l'ecusistemi acquatichi.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]