Lupinus luteus

À prupositu di Wikipedia
Lupinus luteus
Lupinus luteus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Lupinus
Nome binuminale
Lupinus luteus
Carl Linnaeus, 1753

Lupinus luteus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U Lupinus luteus, ancu cunnisciutu sottu u nome di lupinu giallu, hè una pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si distingue da i so fiori gialle vive è u so frundame verde scuru. 'Ssa spezia pò aghjunghje un'altezza da 60 à 90 centimi. E so casce sò cumposte da fogliole ovale è sò disposte di manera altirnata longu à u picciolu. I fiori, ragruppati in gaspe, sò caratterizati da a so forma di farfalla tipica di e Fabaceae.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Lupinus luteus hè originariu di u bacinu mediterraniu, ma hè stata introduttu in numerose rigione di u mondu per causa di u so valore ornamentale è di u so usu in agricultura. Omu u trova per u più in Europa, in Africa suprana è in Asia occidentale. Priferisce e terre belle assiccate è assuliate, è pò adattà si à sfarenti climi, da e rigione mediterranie à e rigione timperate.

Lupinus luteus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U lupinu giallu hè una pianta annuale chì fiurisce di regula da maghju à lugliu. Si riproduce per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'animali. I fiori sò impullinati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, attratti da u so nettare. I granelli di u Lupinus luteus sò ricchi di proteine è in oliu, ciò chì difatti una cultura interessante per l'alimentazione animale è umana.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U Lupinus luteus appartene à u generu Lupinus, chì cumprende numerose spezie di piante à fiori. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi Lupinus flavus è Lupinus aureus. 'Ssi nomi sò qualchì volta usati per designà 'ssa spezia, benchì Lupinus luteus sia u nome scentificu usuale.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U lupinu giallu ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè largamente cultivatu per i so fiori ornamentali è per i so granelli imprudati in l'alimentazione animale è umana. Eppuru, hè impurtante di vighjà à ciò ch'e pupulazione selvatiche di 'ssa pianta ùn sianu micca sfruttate in eccessu. E misure di cunsirvazione, tale a prisirvazione di l'ambienti naturali è a rigulazione di a vindemia di i granelli, ponu cuntribuisce à assicurà a perennità di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]