Lotus tenuis

À prupositu di Wikipedia
Lotus tenuis
Lotus tenuis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Lotus
Nome binuminale
Lotus tenuis
Carl Ludwig Willdenow, 1809

Lotus tenuis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U Lotus tenuis hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si caratterizeghja da piccioli smilzi è fini, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò cumposte da trè fogliole strette è lungarine, d'un culore verde vivu. I fiori di Lotus tenuis sò chjuchi è ragruppati in gaspe, di culore rusulatu pallidu à biancu. I frutti sò guaine lungarine cuntinendu parechji granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Lotus tenuis hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e pratuline, i pasciali è l'arici di fureste. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia è d'Africa suprana. 'Ssa pianta priferisce e terre belle assiccate è assuliate.

Lotus tenuis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Lotus tenuis hè una pianta adatta à a sicchina, capace à sopravvive in cundizione di debule dispunibilità in acqua. Pussede radiche chì li permettenu di splurà in prufundità a terra in cerca di umidità. 'Ssa spezia si riproduce per u più in via sessuata, grazia à l'impullinazione di i fiori da l'insetti. I granelli di u Lotus tenuis sò dutate di durmenza, ciò chì significheghja ch'è elle ponu firmà durmenti mentre parechji anni prima di germinà.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Lotus tenuis appartene à u generu Lotus, chì ragruppa parechje spezie di piante erbacee. U so nome scentificu cumplettu hè Lotus tenuis Waldst. Kit. Di altri sinonimi usati per designà 'ssa pianta sò Lotus angustissimus L., Lotus angustissimus var. tenuis (Waldst. Kit.) DC. è Lotus tenuis var. angustissimus (L.) Ser.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Lotus tenuis hè una pianta relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone naturale induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]