Lotus corniculatus

À prupositu di Wikipedia
Lotus corniculatus
Lotus corniculatus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Lotus
Nome binuminale
Lotus corniculatus
Carl Linnaeus, 1753

Lotus corniculatus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Lotus corniculatus hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli arrampicanti è e so foglie cumposte da trè fogliole ovale. I fiori, di culore giallu vivu, sò ragruppati in gaspe terminale è pussedenu una forma caratteristica à forma di cornu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Lotus corniculatus hè originariu d'Europa, ma hè largamente spartu in u mondu sanu. Omu u trova per u più in e pratuline, i pasciali è e zone custiere. 'Ssa pianta hè particularmente adatta à e terre povere in nutrimenti è tullereghja bè e cundizione di sicchina.

Lotus corniculatus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Lotus corniculatus hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via sessuata, grazia à l'impullinazione di i fiori da l'insetti. I granelli sò dopu dissiminati da u ventu o da l'animali. 'Ssa pianta hà ancu a capacità di diffonde si in via vegetativa, grazia à i so piccioli rampicanti chì s'arradicheghjanu à u cuntattu di a terra.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Lotus corniculatus appartene à u generu Lotus, chì ragruppa parechje spezie di piante erbacee. Hè qualchì volta designatu da i sinonimi seguenti : Lotus corniculatus var. corniculatus, Lotus corniculatus subsp. corniculatus, o ancu Lotus corniculatus subsp. sativus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Lotus corniculatus hè una pianta cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone custiere induve 'ssa pianta si sviloppa cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]