Limonium narbonense

À prupositu di Wikipedia
Limonium narbonense
Limonium narbonense
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Plumbaginaceae
Genaru Limonium
Nomu binuminali
Limonium narbonense
Philip Miller, 1768

Limonium narbonense hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plumbaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Limonium narbonense hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plumbaginaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò liniari, stretti è disposti in rusetta à a basa di a pianta. I fiora, di culori viulinu o rusulinu pallidu, sò ragruppati in infiuriscenzi à forma di gaspi. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu i graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Limonium narbonense hè urighjinariu di u righjonu mediterraniu, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i zoni custieri, i duni di rena è i salini. 'Ssa pianta hè ancu prisenti in certi righjoni d'Auropa uccidentali, in particulari in Francia, in iSpagna è in Italia.

Limonium narbonense hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Limonium narbonense hè una pianta adatta à l'ambienti salini. Hè capaci à tullarà cuncintramenti alti di sali in a terra, ciò chì li parmetti di pruspirà in ambienti custieri è padulosi. 'Ssa spezia si ripraduci par u più in via sissuata, grazia à l'impullinazioni da l'insetti. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni ghjirminà in cundizioni favurevuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Limonium narbonense hè ancu cunnisciutu sottu u nomu di Limonium vulgare. Esistini parechji sinonimi pà 'ssa spezia, tali Statice narbonensis, Limonium narbonense subsp. narbonense è Limonium narbonense subsp. vulgare. 'Ssi noma sò usati da diffarenti butanisti è poni varià siont'è i fonti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Limonium narbonense hè cunsidaratu com'è una spezia di cuncernu par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali. A digradazioni di i zoni custieri è a prissioni asercitata da l'urbanisazioni ani addistratu|caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja 'ssa pianta è prisirvà a so diversità genetica. Sforzi sò svolti pà risturà l'ambienti custieri è sinsibilizà à l'impurtanza di a cunsirvazioni di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]