Leontodon tuberosus

À prupositu di Wikipedia
Leontodon tuberosus
Leontodon tuberosus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Leontodon
Nomu binuminali
Leontodon tuberosus
Carl Linnaeus, 1753

Leontodon tuberosus hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Leontodon tuberosus hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò lanceulati, dintati è disposti in rusetta à a basa di a pianta. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in capulini è appariscini in cima à u picciolu. I frutti sò achenii di forma lungarina.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Leontodon tuberosus hè una spezia largamenti sparta in Auropa, in Asia uccidentali è in Africa subrana. Omu u trova par u più in i pratulini, i pasciali, i bordi di stretti è i tarreni abbandunati. Priferi i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati.

Leontodon tuberosus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Leontodon tuberosus hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via sissuata, grazia à l'impullinazioni di i fiora da l'insetti. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu. I graneddi sò spargugliati da u ventu. A pianta pussedi ancu tuberculi suttarranii chì li parmettini di sopravviva à i cundizioni sfavurevuli è di turrà à crescia tutti l'anni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Leontodon tuberosus hè ancu cunnisciutu sottu à i noma scentifichi di Scorzoneroides tuberosa è di Scorzoneroides autumnalis. Faci parti di u genaru Leontodon, chì ragruppa parechji spezii di pianti arbacei vivaci di a famiglia di l'Asteraceae.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Leontodon tuberosus hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni criscenti, pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]