Lemna gibba

À prupositu di Wikipedia
Lemna gibba
Lemna gibba
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Alismatales
Famiglia Araceae
Genaru Lemna
Nomu binuminali
Lemna gibba
Carl Linnaeus, 1753

Lemna gibba hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Araceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Lemna gibba hè una piccula pianta acquatica appartinendu à a famiglia di l'Araceae. Si distingui da a so taglia ridutta, ùn misurendu cà uni pochi di millimitri di lunghezza. I so fogli sò uvali è appena bumbuti, di culori verdi chjaru. A pianta gallighjeghja à a suparficia di l'acqua grazia à picculi stacchi d'aria prisenti in i so tissuti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Lemna gibba hè una spezia largamenti sparta à traversu u mondu. Omu a trova in i righjoni timparati è trupicali, tantu in acqua dolci ch'è salata. Hè à spessu prisenti in i stagni, i lavi, i vadini è i paduli. 'Ssa pianta hè capaci à culunizà prestu i piani d'acqua, furmendu vasti tappetti gallighjanti.

Lemna gibba hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Lemna gibba si ripraduci di manera asissuata. Picculi ochji si formani annantu à i lati di i fogli, stacchendu si dopu è dendu nascita à nuveddi pianti. 'Ssa capacità di ripruduzioni rapita li parmetti di diffonda si prestu è di culunizà nuveddi ambienti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lemna gibba hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Lemna minor var. gibba è Lemna minor subsp. gibba. 'Ssi noma sò apradati pà disignà variazioni di a pianta chì sò stati idantificati à u filu di u tempu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Lemna gibba hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca attualmenti minacciata è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, par via di a so capacità à prulificà prestu, pò divintà invadenti in certi ecusistemi, disturbendu l'equilibriu naturali. Hè dunqua impurtanti di surviglià a so prisenza è di piglià misuri apprupriati s'eddu hè nicissariu par prisirvà a biudiversità di l'ambienti acquatichi.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]