Lathyrus aphaca

À prupositu di Wikipedia
Lathyrus aphaca
Lathyrus aphaca
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Lathyrus
Nomu binuminali
Lathyrus aphaca
Carl Linnaeus, 1753

Lathyrus aphaca hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Lathyrus aphaca, ancu cunnisciutu sottu u nomu di gesse aphaca, hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si distingui da i so piccioli fini è rampicanti, pudendu aghjunghja una lunghezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò cumposti da fuglioli uvali è sò altirneghji longu à u picciolu. I fiora di Lathyrus aphaca sò chjuchi è ragruppati in gaspi leni. Sò di culori biancu o rusulinu pallidu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Lathyrus aphaca hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu u trova par u più in i righjoni mediterranii, ma hè ancu prisenti in certi parti di l'Auropa cintrali è di l'Asia minori. 'Ssa pianta prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati, tali i pratulini, i campi è i bordi di stradonu.

Lathyrus aphaca hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Lathyrus aphaca hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. A so fiuritura hà locu da maghju à lugliu, è i frutti si formani dopu sottu forma di vaini lungarini/allungati cuntinendu parechji graneddi. 'Ssa spezia hà a particularità di fissà l'azotu atmusfericu grazia à battirii simbiotichi prisenti in i so radichi, ciò chì li parmetti di pruspirà in i terri povari in nutrimenti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lathyrus aphaca hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Orobus aphaca è Lathyrus aphaca var. minor. 'Ssi sinonimi sò usati in certi classifichi butanichi più anziani.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Lathyrus aphaca ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata. Bench'è eddu possi essa affittatu da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva, hè dinò largamenti spartu in a so zona di ripartizioni. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'evuluzioni di a so pupulazioni è di pruteghja l'ambienti ind'si trova cù u fini di prisirvà a biudiversità vegetali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]