Lactuca viminea

À prupositu di Wikipedia
Lactuca viminea
Lactuca viminea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Lactuca
Nomu binuminali
Lactuca viminea
Carl Linnaeus, 1756

Lactuca viminea hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Lactuca viminea hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui par via di i so casci verdi lungarini è dintati, chì formani una rusetta basali. I piccioli ritti poni aghjunghja sinu à un metru d'altezza è portani fiurareddi giaddi ragruppati in capulini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, ind'edda cresci in i sebbi, l'arici di furesti è i pratulini. Lactuca viminea hè ancu prisenti in certi righjoni d'America subrana, ind'edda hè stata intradutta.

Lactuca viminea hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Lactuca viminea hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni ancu essa traspurtati da l'animali. 'Ssa pianta hè adattata à diffarenti tipi di terri, ma prifirisci i terri ricchi di nutrimenti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lactuca viminea hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Lactuca elongata è Lactuca sibirica. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Lactuca viminea hè una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, com'è par numarosi pianti salvatichi, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ambienti naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]