Juncus pygmaeus

À prupositu di Wikipedia
Juncus pygmaeus
Juncus pygmaeus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Juncaceae
Generu Juncus
Nome binuminale
Juncus pygmaeus
Carl Linnaeus, 1753

Juncus pygmaeus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Juncaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Juncus pygmaeus hè una piccula pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Juncaceae. Si distingue da a so taglia ridutta, aghjunghjendu di regula un'altezza di sultantu 5 à 15 centimi. I so piccioli sò smilzi è cilindrichi, di culore verde, è portanu piccule foglie lineare. I fiori sò ragruppati in infiuriscenze cumpatte, furmendu piccule gaspe di culore brunicciu. I frutti sò capsule cuntinendu piccule granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè largamente sparta in Europa, induv'si trova per u più in e rigione muntose. Omu a ritrova ancu in Asia, in Africa suprana è in America suprana. Priferisce l'ambienti umiti tali i paduli, e turbiere è e pratuline umite.

Juncus pygmaeus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Juncus pygmaeus hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, furmendu rizomi suttarranii. Pò ancu diffonde si per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'acqua. 'Ssa spezia hè adattata à e cundizione umite è pò tullerà i periodi d'inundazione. Ghjoca un rollu impurtante in l'ecusistema furnendu un ambiente è una surghjente di nutrimentu per numerose spezie animale.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Juncus pygmaeus hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Juncus pygmaeus var. pygmaeus, Juncus pygmaeus var. gracilis è Juncus pygmaeus var. brevifolius.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Juncus pygmaeus ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà. Misure di cunsirvazione tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à l'impurtanza di 'ssi ecusistemi sò essenziale per assicurà a prutezzione di Juncus pygmaeus è altre spezie chì ne dipendenu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]