Ipomoea sagittata

À prupositu di Wikipedia
Ipomoea sagittata
Ipomoea sagittata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Solanales
Famiglia Convolvulaceae
Genaru Ipomoea
Nomu binuminali
Ipomoea sagittata
Albrecht Wilhelm Roth, 1787

Ipomoea sagittata hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Convolvulaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ipomoea sagittata hè una pianta vivaci appartinendu à a famiglia di i Convolvulaceae. Si distingui da i so fogli à forma di freccia, da induva u so nomu spicificu sagittata. 'Ssa pianta arbacea pò aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri è pussedi piccioli arrampicarini o rampicanti. I fiora di l'Ipomoea sagittata sò di culori biancu o rusulinu pallidu, è si spannani d'istatina.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Ipomoea sagittata hè urighjinaria d'America subrana, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è subtrupicali, in particulari in i Stati Uniti, u Messicu è u Canada. 'Ssa pianta hè ancu stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in Auropa è in Asia.

Ipomoea sagittata hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'Ipomoea sagittata hè una pianta chì prifirisci i terri beddi assiccati è ricchi di materia urganica. Cresci à spessu u longu di i vadini, in i pratulini è i zoni buscosi. 'Ssa pianta hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di climi, andendu i righjoni caldi è umiti à i righjoni più freti è secchi.

A ripruduzioni di l'Ipomoea sagittata si faci par via di graneddi. I fiora sò impullinati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so nettaru. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o da l'animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Ipomoea sagittata hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma scentifichi, tali Pharbitis sagittata è Ipomoea pandurata. 'Ssi sinonimi sò usati par disignà listessa spezia di pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Ipomoea sagittata ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali è a so pupulazioni pari stabuli. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia pà 'ssa pianta à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni ind'edda si trova è di prumova a so cunsirvazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]