Helianthemum aegyptiacum

À prupositu di Wikipedia
Helianthemum aegyptiacum
Helianthemum aegyptiacum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malvales
Famiglia Cistaceae
Genaru Helianthemum
Nomu binuminali
Helianthemum aegyptiacum
Philip Miller, 1768

Helianthemum aegyptiacum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Cistaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Helianthemum aegyptiacum hè una pianta vivaci appartinendu à a famiglia di i Cistaceae. Si caratterizeghja da i so fiurareddi giaddi vivi è i so casci verdi stretti. 'Ssa pianta misura di regula trà 20 è 40 centimi d'altura. I fiora sò cumposti da cinqui pitali è sò ragruppati in gaspi terminali. I casci sò liniari è disposti di manera upposta annantu à i piccioli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Helianthemum aegyptiacum hè urighjinariu di u circondu mediterraniu, in particulari di l'Egittu, da induva u so nomu spicificu. A parsona pò ancu truvà la in altri paesi di u circondu mediterraniu tali a Grecia, l'Italia è a Spagna. 'Ssa pianta priferi i terri beddi assiccati è assuliati, è hè à spessu prisenti in i zoni pitricosi è i penditi assuliati.

Helianthemum aegyptiacum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Helianthemum aegyptiacum hè una pianta à fiuritura estiva. Fiurisci di regula da maghju à lugliu, pruducendu numarosi fiora chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di 'ssa pianta sò spargugliati da u ventu. Helianthemum aegyptiacum hè una pianta risistenti à a sicchina è pò sopravviva in cundizioni aridi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Helianthemum aegyptiacum hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Helianthemum nummularium subsp. aegyptiacum. 'Ssu sinonimu hè usatu par disignà l'anziani classifichi di 'ssa pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Helianthemum aegyptiacum hè una pianta chì ùn faci micca l'ughjettu di priaccupazioni particulari in termini di cunsirvazioni. Hè cunsidarata com'è una spezia cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni criscenti, certi pupulazioni poni essa minacciati. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]