Grus grus

À prupositu di Wikipedia
A grua cinnerina
Grus grus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Gruiformes
Famiglia Gruidae
Generu Grus
Nome binuminale
Grus grus
Carl Linnaeus, 1758

A grua cinnerina (Grus grus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Gruidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A grua cinnerina hè una spezia d'acelli di a famiglia di i Gruidae, di grande taglia è emblematica. U so piumaghju, d'un grisgiu culore di cennera è uniformu, li vale u so nome. A testa è u collu sò bianchi, è e zampe sò nere. U so longu collu, u so prufilu slanciatu è u so brionu sunoru a rendenu faciule cunnuscitoghja.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A grua cinnerina hè una spezia migratrice chì occupa un vastu territoriu andendu da l'Europa à l'Asia. In Europa, si riproduce in e zone umite di Scandinavia, d'Europa cintrale è orientale, è ancu in Spagna è à u Portugallu. Inguerna in a penisula Iberica, in u sudu di a Francia, in Italia, in Grecia è in u sudestu di l'Asia. Una piccula pupulazione nichja in Africa suprana.

Grus grus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A grua cinnerina hè un acellu suciale chì campa in gruppi famigliali o in grande bande. Si nutrisce per u più di vegetali, in particulare d'erbe, di casce è di frutti, ma pò dinù cunsumà insetti è picculi invertebrati.

A staghjone di riproduzione cumencia di veranu, quandu e grue si cuncoglienu per furmà coppii. A parata nuzziale hè spittaculare è cunsiste in danse elaburate. U nidu, custruitu annantu à a terra, hè custituitu da picculi rami, di piccioli è di marmuzzu. A femina dipone di regula dui ovi. I dui parenti covanu l'ovi mentre circa 30 ghjorni. I ghjovani piulelli sò nidifughi è sò capace à suvità i so parenti da u so prima ghjornu di vita.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

A grua cinnerina hè una spezia monotipica, ciò chì significheghja ch'ella ùn pussede micca sottuspezie ricunnusciute. U so nome scentificu hè Grus grus. Hè qualchì volta chjamata grua cumuna o grua grisgia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A pupulazione mundiale di grue cinnerine hè stimata à circa 482000 individui. A spezia hè classificata cum'è preoccupazione minore annantu à a Lista rossa di l'UICN. Eppuru, hè minacciata da a distruzzione di u so ambiente, a polluzione è a caccia illegale.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]