Genista corsica

À prupositu di Wikipedia
Genista corsica
Genista corsica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Genista
Nomu binuminali
Genista corsica
Augustin-Pyramus de Candolle, 1815

Genista corsica hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A Genista corsica hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da a so apparenza arbustiva, incù i piccioli lignosi è casci parsistenti. I casci sò chjuchi, stretti è di culori verdi scuru. I fiora di a Genista corsica sò giaddi vivi è ragruppati in gaspi densi. Sgaghjani un prufumu aggradevuli è attirani numarosi insetti inamacatori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Genista corsica hè endemica di l'isula di Corsica. Omu a trova par u più in i righjoni muntosi di l'isula, ind'edda cresci in i machji è a machja. Hè ancu prisenti in certi parti di a Sardegna, in Italia.

Genista corsica hè prisenti è endemica di Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A Genista corsica hè una pianta adatta à i cundizioni mediterranii. Prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati. 'Ssa spezia hè capaci à risista à i periudi di sicchina grazia à i so radichi fondi chì li parmettini d'assurbiscia l'acqua in prufundità. Hè ancu risistenti à u focu, ciò chì li parmetti di si régénérer dopu à incendii.

A Genista corsica si ripraduci par u più in via sissuata, grazia à l'impullinazioni di i fiora da l'insetti. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o l'animali. Pò ancu prupagà si in via vegetativa, emittendu cacciaturi à parta da a so basa.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Genista corsica hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu francesu Augustin Pyrame de Candolle in u 1805. 'Ssa spezia apparteni à u genaru Genista, chì ragruppa numarosi altri spezii d'arbusti à fiora giaddi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A Genista corsica hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'attività umani tali l'urbanisazioni, l'agricultura intinsiva è l'incendii ani addistratu|caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa pianta endemica di a Corsica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]