Genista aetnensis

À prupositu di Wikipedia
Genista aetnensis
Genista aetnensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Genista
Nomu binuminali
Genista aetnensis
Augustin-Pyramus de Candolle, 1825

Genista aetnensis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Genista aetnensis hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da a so apparenza arbustiva, incù i piccioli lignosi è fogli parsistenti. I casci sò chjuchi, stretti è di culori verdi scuru. I fiora, inquantu à eddi, sò di culori giaddu vivu è ragruppati in gaspi densi. 'Ssa pianta prisenta una taglia media, aghjunghjendu di regula trà 50 è 100 centimi d'altezza.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Genista aetnensis hè endemica di l'isula di Cicilia, in Italia. Omu a trova par u più annantu à i penditi di l'Etna, u vulcanu attivu situatu in a parti uriintali di l'isula. 'Ssa spezia hè adattata à i terri vulcanichi è à i cundizioni climatichi spicifichi di u righjonu.

Genista aetnensis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Genista aetnensis hè una pianta vivaci chì fiurisci par u più di branu è d'istatina. Hè capaci à risista à tampiraturi elevati è à i periudi di sicchina, grazia à i so radichi fondi chì li parmettini d'acceda à l'acqua suttarrania. 'Ssa spezia si ripraduci par u più in impullinazioni cruciata, grazia à insetti tali l'abbi chì trasportani l'amacu di un fiori à l'altru.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Genista aetnensis hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di Genista sicula. 'Ssa pianta hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu talianu Giovanni Gussone in u 1827. Apparteni à u genaru Genista, chì ragruppa numarosi spezii d'arbusti à fiora di a famiglia di i Fabaceae.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Genista aetnensis hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par via di a so distribuzioni giugrafica ristrinta è di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'eruzioni vulcanichi di l'Etna, è ancu l'attività umani tali l'agricultura è l'urbanisazioni, minacciani a sopravvivenza di 'ssa pianta. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia è prisirvà a so diversità genetica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]