Galassia spirali barrata

À prupositu di Wikipedia
NGC 1300 futugrafiata da u Telescopiu Spaziali Hubble.

Una galassia à spirali barrata (o Galassia spirale barrata) hè una galassia à spirali chì u so bulbu cintrali prisenta dui prulungamenti di steddi chì in u so insemu ricordani una barra chì attraversa u nucleu. In sti galassii i bracci di a spirali partini da a barra, nanzi ch'è da u nucleu. Si usa ancu u terminu più genericu galassia barrata, chì a barra hè prisenti ancu in galassii di diffarenti murfulugia.

A barra in a Strada di Roma[mudificà | edità a fonte]

L'ussirvazioni cù u telescopiu spaziali Spitzer, in u 2005, ani furnitu una prova ch'è a Strada di Roma hà una barra chì passa à traversu u centru, stimata di a lunghezza di circa 27000 anni luci[1]. L'astrunomi ani fattu l'iputesa ch'è sta furmazioni hè timpurania è saria caghjunata da a forza di marea trà galassii.

Nonustanti quissa, monda astrunomi rifiutani l'idea d'una galassia à spirali barrata, è priferiscini attribuiscia à a Strada di Roma u mudeddu à spirali classicu.

Tipi è distribuzioni[mudificà | edità a fonte]

In a siquenza di Hubble stu tipu di galassii hè disignata com'è "SB" ed hè divisu in 3 suttucatigurii:

  • SBa - i bracci di a spirali si avvuglinighjani finu à furmà una struttura glubali guasgi circulari intornu à u nucleu galatticu è à a barra, posta in pusizioni diamitrali
  • SBb - à mità strada frà i SBa è i SBc
  • SBc - i spirali sò monda più allargati è a cunfigurazioni glubali s'assumidda à quidda d'una lettera "S"

Esisti inoltri una classificazioni ultiriori (intrudutta in u 1959 da l'astrunomu Gérard Henri de Vaucouleurs[2]), chì distingui i (più rari) galassii SBd; inoltri esistini galassii irrigulari chì prisentani a struttura d'una barra, classificati com'è SBm (a Grandi Nivulu di Magellanu par asempiu hè spissu cussì classificata). Esistini ancu galassii linticulari chì prisentani barri è sò classificati com'è SB0.

Bench'è i galassii à spirali sighini monda numarosi, i spirali barrati sò circa u 15% di u tutali di i galassii[3]. Cuntendu ancu altri tipi di galassii barrati chì ùn sò micca spirali, in u catalogu RSA (Revised Shapley-Ames Catalog of Bright Galaxies) i galassii classificati com'è barrati sò circa u 25% di quiddi catalugati[4]. Eppuri ultiriori ricirchi sughjiriscini ch'è in campu radiu sighi pussibuli individuà un gran'numaru di barri micca ussirvati incù a strumintazioni ottica[5]. Sicondu stu studiu, a parcintuali di galassii barrati frà i spirali saria di circa u 72%.

A galassia spirali barrata NGC 253.

Asempii[mudificà | edità a fonte]

Nomu Tipu Custiddazioni
M58 SBc Verghjina
M91 SBb Chjoma di Berenice
M95 SBb Lionu
M109 SBb Orsa Maiori
NGC 1300 SBbc Eridanu
NGC 1365 SBc Fornace
Strada di Roma SBa -

Da vida dinò[mudificà | edità a fonte]

Liami esterni[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. (EN) Terry Devitt, Galactic survey reveals à new look for the Milky Way, University of Wisconsin, 16 austu 2005. URL cunsultatu u 30 ghjugnu 2007. ; inoltri: (EN) Robert Roy Britt, Milky Way's Central Structure Seen with Fresh Clarity, Space.com, 16 austu 2005. URL cunsultatu u 30 ghjugnu 2006.
  2. Template:Pdf Fundamenti di Astrofisica - Cap.16, Fisica di i Galassii di Attilio Ferrari. Dipartimentu di Fisica Generali di l'Università di l'Studii di Turinu
  3. Sapè.it, I galassii, De Agostini Scola SpA. URL cunsultatu u 30 ghjugnu 2007.
  4. (EN) undergraduate studies, Rilativi Frequency of Types, University of Virginia, Departement of Astronomy. URL cunsultatu u 30 ghjugnu 2007.
  5. P. B. Eskridge, J. A. Frogel, What is the True Fraction of Barred Spiral Galaxies? in «Astrophysics and Space Science», 1999, pp. 427–430.

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.