Gagea granatellii

À prupositu di Wikipedia
Gagea granatellii
Gagea granatellii
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Liliales
Famiglia Liliaceae
Genaru Gagea
Nomu binuminali
Gagea granatellii
Filippo Parlatore, 1845

Gagea granatellii hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Liliaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Gagea granatellii hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Liliaceae. Si distingui par via di a so piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 10 è 20 centimi d'altura. I so fogli sò liniari è stretti, misurendu à l'incirca 5 à 10 centimi di lunghezza. I fiora di Gagea granatellii sò di culori giaddu vivu è ragruppati in infiuriscenzi à forma di spiga. Ogni fiori pussedi sei pitali è sei stamini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Gagea granatellii hè endemicu di u circondu mediterraniu, più pricisamenti in u sudu di l'Auropa. Omu a trova par u più in Italia, in particulari in Cicilia è in Sardegna. Hè ancu prisenti in Grecia, in Albania è in Turchia. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i pasciali è l'arici di furesti.

Gagea granatellii hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Gagea granatellii hè una pianta vivaci chì fiurisci di branu, di regula trà marzu è aprili. Si ripraduci par u più in via sissuata, grazia à l'impullinazioni da l'insetti. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa spezia hè adattata à cundizioni climatichi mediterranii, incù istati caldi è asciutti è inverni dolci è umiti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Gagea granatellii hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Gagea sicula. Hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu talianu Filippo Parlatore in u 1845. U genaru Gagea ragruppa parechji spezii di pianti arbacei, carattarizati da i so fiurareddi giaddi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Gagea granatellii hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'attività umani tali l'agricultura intinsiva, l'urbanisazioni è u turisimu ani caghjunatu una diminuzioni di i so pupulazioni. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]