Frankenia hirsuta

À prupositu di Wikipedia
Frankenia hirsuta
Frankenia hirsuta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Frankeniaceae
Generu Frankenia
Nome binuminale
Frankenia hirsuta
Carl Linnaeus, 1753

Frankenia hirsuta hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Frankeniaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Frankenia hirsuta hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Frankeniaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti è ramificati, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 50 centimi. E casce sò chjuche, opposte è lineare, incù una tessitura roza. I fiori sò chjuchi è ragruppati in gaspe terminale, di culore rusulatu pallidu à biancu. I frutti sò capsule cuntinendu numerosi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Frankenia hirsuta hè originaria di e rigione custiere di l'Europa meridiunale è di l'Africa suprana. Omu a trova per u più in e zone saline, i paduli è e dune custiere. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia occidentale.

Frankenia hirsuta hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Frankenia hirsuta hè una pianta adatta à l'ambienti salini. Pussede l'adattamenti fisiulogichi chì li permettenu di tullerà e cuncintrazione alte di sale in a terra. E so radiche sò capace à assurbisce l'acqua salita è di filtrà la per eliminà u sale. 'Ssa pianta hè ancu resistente à a sicchina è pò sopravvive in cundizione aride.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Frankenia hirsuta hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Frankenia pulverulenta, Frankenia laevis è Frankenia corymbosa.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Frankenia hirsuta hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione naturale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva. Misure di cunsirvazione devenu esse pigliate per prisirvà 'ssa spezia, in particulare prutighjendu e zone custiere induv'ella si trova è sinsibilizendu la ghjente à a so impurtanza eculogica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]