Filippu II di Spagna

À prupositu di Wikipedia

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.


Filippu II di Spagna è I di Portugallu (spagnolu : Filippu II ; 21 di maghju 1527 - 13 di sittembri 1598) era rè di Spagna (1556-1598), rè di Portugallu (1581-1598), rè di Napuli è di Sicilia (i dui 1554) è jure uxoris rè d'Inghilterra è d'Irlanda (durante u so matrimoniu cù Maria I di Inghilterra da u 1554 à u 1558) Era ancu duca di Milanu, è da u 1555 signore di e diciassette pruvince di l'Olanda Spagnola.


Filippu II "u prudente"

Figliolu di u Sacru Imperatore Rumanu è rè di i regni spagnoli Carlu V di Germania è Isabella di Portugallu, Filippu era chjamatu Felipe el Prudente ("Filippu u Prudente") in i regni spagnoli. u so imperu cumprendi territorii in ogni cuntinente allora cunnisciutu da l'Europeani, cumpresu u so omonimu in Filippine. Duranti u so regnu, i regni spagnoli ghjunghjenu à l'altitudine di a so influenza è u putere. Questu hè qualchì volta chjamatu u Seculu d'oru Spagnolu.

Regnu[mudificà | edità a fonte]

Filippu in a so ghjuventù

In u 1556 Filippu divintò rè di Spagna, è di e curone chì eranu parti di questu Filippu era ancu rè d'Inghilterra da u so matrimoniu cù Maria I d'Inghilterra. In u 1558, Maria morse, è Filippu ùn era più rè d'Inghilterra, pruvò à marità cù u novu monarca Elisabetta I di Inghilterra, ma ella ricusò è esclamò :

a mo surella s'hè congelata à pena in u so cofanu è ellu voli digià avè una relazione cun mè[1]

Appena persu u cuntrollu di l'Inghilterra, stu paese diventerà definitivamente Prutistantismu, circa u Protestantismu Filippu era totalmente cattolico è perseguitatu è cacciatu i Protestanti in tuttu u so duminiu. In lochi cum'è Germania è principalmente in l'Olanda.

Hà avutu rivalità cù a Francia è l'Inghilterra è contr'à l'Inghilterra hà avutu una di e so peggiori scunfitte "la gran armada" persa principiendu una nova putenza marittima Inghilterra. Ma i so più grande alleati eranu l'Austria è u Portugallu, chì eranu guvernati da i so parenti più vicini è i cattolici. Riguardu à a so espansione oltremare chì hà stimulatu i navigatori chì anu navigatu in u mondu sanu, Filippine hè chjamatu in onore di Filippu II.


Re di Portugallu[mudificà | edità a fonte]

Territoriu di l'imperu di Filippu II, in territorii spagnoli rossi è in territorii portughesi blu
Ritrattu di Filippu II in Portugallu (Felipe I di Portugallu

Cù a morte di u cardinale Enricu I di Portugallu, una crisa dinastica principia in quellu regnu, i dui principali candidati eranu Filippu II di Spagna è Antônio Prior do Catro. Dopu avè scunfittu Antônio in u 1581, Filippu diventa Filippu I di Portugallu.Riguardu à piglià u tronu portoghese Filippu dice:

Portugallu aghju compru, cunquistatu, ereditatu[2]

Dice ch'ellu l'hà compru perchè per i soldi riceve u sustegnu di a nubiltà.Aghju cunquistatu Pous avia da cummattiri Antônio.È l'hà ereditatu perchè avia discendenti di u rè Manuele I di Portugallu. Cù questu, u Portugallu hè annessu à a Spagna, chì appartenerebbe finu à u 1640, ma à u cuntrariu di i so successori, Filippu hà datu a libertà à i Purtughesi è era u solu rè spagnolu.Chì hà rignatu u Portugallu chì era veramente in Portugallu.

rivoluzione in Olanda[mudificà | edità a fonte]

Filippu II rimprovera Guglielmu I di Orange


Guglielmu I d'Orange, fundatore di l'attuale famiglia reale di i Paesi Bassi è figura di punta in a rivoluzione olandese

Felipe pussede assai terreni, è i Paesi Bassi (cumpresu u Belgio è u Lussemburgu)Ùn eranu micca di i tarritorii principali è sò spessu scurdati, cù quellu chì in questi territorii u Protestantismu hà pigliatu, in u nordu (oghje l'Olanda),Cù quellu Filippu II, cù una grande reputazione di tirannu, ammazzò è perseguitò i Protestanti Olandesi di l'Inquisizione.L'Olandesi avianu pruvatu à diventà indipindenti da u 1550, ma ùn anu mai successu perchè ognunu avia u so propiu pianu è a versione di u Protestantismu. Eccu, Guglielmu I d'Orange si prisenta, interpretatu da Filippu II per esse guvernatore di a pruvincia d'Olanda, face unisce e sette pruvince,Cusì ch'ellu diventò indipindenti, apprufittannu di u fattu chì in quellu periodu Filippu II era assai occupatu à incorpore u territoriu di u Portugallu à a Spagna,U 26 di lugliu di u 1581, anu dichjaratu l'indipendenza è u cunflittu principia.allenato da Mauritiu di Nassau. Ancu cusì, l'Olanda hà guadagnatu a so sovranità solu u 30 di ghjennaghju di u 1648, per mezu di un accordu di pace speciale firmatu cù a Spagna.

matrimoniu è discendenza[mudificà | edità a fonte]

Maria Manuela di Portugallu prima moglia di Filippu II
Maria I di Inghilterra A seconda moglia di Filippu II
Elisabetta di Valois terza moglie di Filippu II
Anna di Austria Spagna quarta è ultima moglie di Filippu II

Filippu era maritatu quattru volte è hà avutu figlioli cù trè di e so mogli: A prima moglia di Filippu era a so prima prima, Maria Manuela di Portugallu. Si maritariu in Salamanca u 12 di nuvembre di u 1543. U matrimoniu fece un figliolu in u 1545. Maria Manuela morse 4 ghjorni dopu à a nascita, per via di l'emorragia :

A seconda moglia di Filippu era a so prima prima, a regina Maria I d'Inghilterra. U matrimoniu, chì hà fattu u 25 di lugliu di u 1554 in a Cattedrale di Winchester,Cù stu matrimoniu, Filippu divintò jure uxoris Rè di l'Inghilterra è l'Irlanda, U matrimoniu era senza figlioli, ancu s'ellu ci era dui gravidenza psicologica, è Maria morse in u 1558.

A terza moglie di Filippu era Elisabetta di Valois,A vera cirimonia hè stata in Guadalajara à a so ghjunta in Spagna. Durante u so matrimoniu (1559-1568) anu cuncipitu cinque figliole:

A quarta è ultima moglia di Filippu era a so nipote, Anna di Austria. Stu matrimoniu hà fattu quattru figlioli è una figliola. Anna murìu di insufficienza cardiaca 8 mesi dopu à dà nascita à Maria in u 1580. I so figlioli eranu:

  • Carlu Laurence (12 d'aostu 1573 - 30 di ghjugnu 1575), mortu in a zitiddina ;
  • Diego Prìncipe di Asturias (15 d'Agostu 1575 - 21 Nuvembre 1582), mortu in a zitella.
  • Filippu III di Spagna (14 d'aprile 1578 - 31 di marzu di 1621), successe à u babbu, l'unicu figliolu à campà finu à l'età. Married Margarita di Austria, hà avutu ughjettu;
  • Maria (14 di ferraghju 1580 - 5 d'aostu 1583), morse in a zitella.

Morte[mudificà | edità a fonte]

Filippu II morse à El Escorial, vicinu à Madrid, u 13 di sittembri 1598, di cancru. Hè successu da u so figliolu Filippu III di Spagna di 20 anni.

Cum'è rè di Portugallu, u so predecessore era u ziu Enricu I di Portugallu è u so successore era u figliolu Filippu III di Spagna.

Cum'è rè di Spagna, u so predecessore era u babbu Carlu V di Germania è u so successore u so figliolu Filippu III di Spagna.

Cum'è monarca di l'Olanda, u so predecessore era u babbu Carlu V di Germania è u so successore era Guglielmu I di Orange.

Cum'è monarca d'Inghilterra, u so predecessore è coach era a so moglia Maria I d'Inghilterra è u so successore a so cugnata Elisabetta I d'Inghilterra.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. Vidal Sales 1994, p. 62
  2. Vidal Sales 1994, p. 62