Filago pyramidata

À prupositu di Wikipedia
Filago pyramidata
Filago pyramidata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Filago
Nomu binuminali
Filago pyramidata
Carl Linnaeus, 1753

Filago pyramidata hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Filago pyramidata hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui da a so piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 10 è 30 centimi d'altezza. I so piccioli sò smilzi è ramificati, purtendu casci stretti è lungarini. I fiora di Filago pyramidata sò ragruppati in capulini, di culori biancu à giaddicciu, circundati da brattei pilosi chì li dani un aspettu cutunosu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini asciutti, i landi è i duni custieri. Filago pyramidata hè ancu prisenti in Asia uccidentali è in Africa subrana.

Filago pyramidata hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Filago pyramidata hè una pianta annuali chì fiurisci da ghjugnu à sittembri. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu grazia à i brattei pilosi chì i circondani. 'Ssa pianta hè adattata à i terri povari è secchi, è pò sopravviva in cundizioni ambiintali difficiuli. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi, par via di a so capacità à prupagà si prestu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Filago pyramidata hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Filago germanica è Filago minima. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni rigiunali di a pianta, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi di Filago pyramidata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Filago pyramidata hè una spezia cumuna è largamenti sparta, è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu. Eppuri, com'è pianti salvatichi, pò essa minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]