Eucalyptus polyanthemos

À prupositu di Wikipedia
Eucalyptus polyanthemos
Eucalyptus polyanthemos
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Myrtales
Famiglia Myrtaceae
Generu Eucalyptus
Nome binuminale
Eucalyptus polyanthemos
Jacques Labillardière, 1800

Eucalyptus polyanthemos hè una spezia d'arburu chì face parte di a famiglia di e Myrtaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Eucalyptus polyanthemos hè un arburu à casce persistente appartinendu à a famiglia di e Myrtaceae. Pò aghjunghje un'altezza da 20 à 30 metri è pussede un fustu rittu è cilindricu. E casce sò lanceolate, d'un verde lampante annantu à a faccia superiore è più pallide annantu à a faccia inferiore. I fiori sò ragruppati in infiuriscenze ascellare è sò di culore biancu à crema. I frutti sò capsule legnose cuntinendu numerose granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Eucalyptus polyanthemos hè originariu d'Australia, induv'ellu hè largamente spartu in e rigione di a Nuvella gallia Suttana, di Victoria è Queensland. Hè ancu statu introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in Europa, in America suprana è in Africa suttana.

Eucalyptus polyanthemos hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Stu arburu hè adattu à i climi mediterranii è resiste bè à a sicchina. Priferisce e terre belle assiccateè pò tullerà cundizione di terra povere in nutrimenti. L'Ocalitu polyanthemos hè una spezia piuniera, capace à culunizà prestu e zone sgradate. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Eucalyptus polyanthemos hè ancu cunnisciutu sottu à u nome cumunu d'ocalitu à fiori multiplice. Hè statu discrittu per a prima volta da u botanistu francese Jacques Labillardière in u 1799. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Eucalyptus sargentii è Eucalyptus rostrata.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Eucalyptus polyanthemos ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè largamente cultivatu per e so qualità ornamentale è per a produzzione di legnu. Eppuru, in certe rigione induv'ellu hè stata introduttu, pò diventà invadente è fà cuncurrenza à e spezie indigene. E misure di gistione sò dunque necessarie per cuntrullà a so prupagazione è prisirvà l'equilibriu eculogicu di l'ecusistemi induv'ellu hè prisente.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]