Erba diavula

À prupositu di Wikipedia
L'erba diavula
Datura stramonium
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Solanales
Famiglia Solanaceae
Generu Datura
Nome binuminale
Datura stramonium
Aiton, 1753
L'erba diavula

L' Erba diavula (o arba diavula) (Datura stramonium) hè un fiore chì face parte di a famiglia di e Solanaceae.

Discrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'erba diavula hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di e Solanaceae. Hè uriginaria d'America suprana, ma hè avale sparta in u mondu sanu per causa di a so capacità à adattà si à diffarenti climi è terre. 'Ssa pianta pò aghjunghje un'altezza da 1 à 1,5 metru è pussede piccioli ribusti è ramificati. E so casce sò grande, uvale è dintate, di culore verdi scuru. I fiori di Datura stramonium sò sulitarii, à forma di tromba è di culore biancu. Sgaghjanu un prufumu inzuccheratu è sò à spessu visitati da e farfalle di notte.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Datura stramonium hè una spezia cusmupolita, prisente in numerosi paesi à traversu u mondu. Hè particularamente abundante in e rigione timperate è subtrupicale. Omu a trova à spessu u longu di i stradoni, in i tarreni abbandunati, i giardini abbandunati è i campi cultivati. 'Ssa pianta hà una grandi capacità di dispersioni grazia à i so granelli chì poni esse traspurtati da u ventu annantu à longhe distanze.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'erba diavula hè cumuna in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'erba diavula hè una pianta annuali chì si riproduci per via di i granelli. Fiurisce da ghjugnu à sittembre, pruducendu numerosi fiori chì si trasformanu dopu in capsule spinose cuntinendu i granelli. I granelli di Datura stramonium sò assai tossichi è ponu firmà campivi in a terra mentre parechji anni. 'Ssa pianta hè ancu cunnisciuta par a so capacità à pruduce alcaloidi tali l'atropina è a scopolamina, chì ani pruprietà midicinale è allucinogene.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Datura stramonium hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Datura inermis, Datura tatula è Datura ferox.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Datura stramonium hè cunsiderata com'è una spezia invadente in numerosi paesi per causa di a so capacità à prupagà si prestu è à fà cuncurrenza à e spezie indigene. Pò ancu esse tossica pà u bistiame è a fauna selvatica s'ella hè cunsumata in grande quantità. Eppuru, 'ssa pianta hà ancu l'utilisazione midicinale tradiziunale in certi culture, in particulari pà sullevà u dulore è trattà l'affizzione rispiratorie. Hè dunque impurtante di truvà un equilibriu trà a gistione di 'ssa spezia invadente è a prisirvazione di e so utilisazione midicinale putinziale.

Lessicolugia[mudificà | edità a fonte]

L'erba diavula hè ancu chjamata l'erba di u diavule o a pùzzica.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]