Egretta garzetta

À prupositu di Wikipedia
U crochju ciuffutu
Egretta garzetta
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Pelecaniformes
Famiglia Ardeidae
Generu Egretta
Nome binuminale
Egretta garzetta
Carl Linnaeus, 1766

U crochju ciuffutu (Egretta garzetta) hè una spezia di crochju chì face parte di a famiglia di l'Ardeidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U crochju ciuffutu hè un picculu crochju biancu di a famiglia di l'Ardeidae. Adultu, misura à l'incirca 55-65 cm di longu è pussede una largura cumpresa trà 88 è 106 cm, per un pesu variendu da 350 à 550 grammi. U so piumaghju hè d'un biancu immaculatu, à l'eccezzione di un bizzicu neru è di longhe zampe anch'elle nere, terminate da pedi di culore giallu vivu. Mentre u periodu di riproduzione, l'adulti inarbureghjanu duie longhz piume fine in capu è una seria di piume bianche è vapurose annantu à u bassu di u spinu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U crochju ciuffutu prisenta una vasta area di ripartizione à a scala mundiale, cuprendu parte assai di l'Europa, di l'Africa, di l'Asia, di l'Australia è di a Nova. In Europa, hè prisente in a maiò parte di i paesi da u sudu, incù pupulazione impurtante in Spagna, in Francia, in Italia è in Grecia. In Africa, hè ancu largamente sparta, in particulare in e zone umite è u longu di i corsi d'acqua. In Asia, hè prisente annantu à u cuntinente sanu, incù pupulazione impurtante in China, in India è à u Giappone. In Australia è in Nova Zelanda, hè stata introdutta mentre l'ultimu seculu è s'hè dapoi tandu largamente stabilita.

U crochju ciuffutu hè prisente in Corsica: hè da sempre un visitadore rigulare d'inguernu, ma ci nichja dinù dipoi qualchì tempu.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U crochju ciuffutu hè un acellu acquaticu insettivoru, cibendu si per u più di pesci, di crustacei, d'insetti è d'anfibii. Caccighjeghja di regula in acqua pocu prufonda, marchjendu pianamente è scrutendu l'acqua attentamente prima di minà prestu incù u so bizzicu longu è pinzutu. Pò ancu caccighjà in terra, catturendu insetti è picculi animali in e pratuline è e zone umite.

U crochju ciuffutu hè una spezia culuniale, nichjendu in culonie pudendu cuntà parechje dicine di coppii. I nidi sò custruiti in arburi o arbusti situati in a vicinanza di l'acqua. A femina face di regula 3 à 5 ovi di culore verde o turchinu chjaru, chì sò incubati da i dui parenti mentre à l'incirca 25 ghjorni. I ghjovani chettanu u nidu à l'età da 6 à 7 simane à l'incirca.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U crochju ciuffutu essa statu discrittu per a prima volta da u naturalistu svedese Carl Linnaeus in 1766 sottu à u nome binumiale Ardea garzetta. Hè classificata avale in u generu Egretta, chì ragruppa parechje altre spezie di picculi crochji. U crochju ciuffutu ùn pussede micca sottuspezie ricunnusciute officialmente.

I sinonimi eventuali sò : Ardea garzetta, Egretta alba garzetta, Demiegretta garzetta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U crochju ciuffutu hè una spezia di preoccupazione minore sient'è l'UICN (Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura). Eppuru, certe pupulazione lucalizate ponu esse minacciate da a perdita di u so ambiente, a polluzione è a caccia. A cunsirvazione di u crochju ciuffutu passa dunque per a prutezzione di e zone umite, a lotta contru à a polluzione è a sensibilisazione di u publicu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]