Cymbalaria hepaticifolia

À prupositu di Wikipedia
Cymbalaria hepaticifolia
Cymbalaria hepaticifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Cymbalaria
Nomu binuminali
Cymbalaria hepaticifolia
William Aiton, 1789

Cymbalaria hepaticifolia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Cymbalaria hepaticifolia hè una piccula pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si distingui par via di i so fogli attundati è lubati, chì s'assumigliani à quiddi di u fecatu. I fiora di 'ssa pianta sò di culori viulinu pallidu è ani una forma carattaristica in spronu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Cymbalaria hepaticifolia hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, ma si hè largamenti sparta in altri parti di u mondu grazia à u so adattamentu à diffarenti climi. Omu a trova in particulari in Auropa, in Africa subrana, in Asia uccidentali è in America subrana.

Cymbalaria hepaticifolia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Cymbalaria hepaticifolia hè una pianta vivaci chì cresci di regula in posti adumbrati è umiti, tali i sbaccaturi di i mura, i scogli o i terri ricchi di materia urganica. Si prupaga par u più da i so graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapita è pò furmà vasti tappetti vegetali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Cymbalaria hepaticifolia apparteni à u genaru Cymbalaria, chì cumprendi altri spezii simili. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Linaria hepaticifolia, Antirrhinum hepaticifolium è Chondrilla hepaticifolia.

==Cunsirvazioni==: Bench'è Cymbalaria hepaticifolia ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni criscenti. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]